Biserica armeneascã
Hramul: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Istorie:
Despre aceastã bisericã aveam o singurã informaţie certã, aceea cã a fost restauratã în 1803(Bogdan: 240). Inscripţia gãsitã în transept („...Cu mila lui Dumnezeu, prin stãruinţa pãrintelui Iacob, a hagiului Makar. E.K.R. 1395”), pe o cãrãmidã veche, a dat naştere multor discuţii, fãrã a clarifica efectiv biografia monumentului(Caproşu: 42). Ţinându-se cont cã armenii nu utilizau calendarul iulian sau gregorian şi cã nu aveau şansa de a-l deprinde de la localnici, care nu îl utilizau nici ei, respectiva însemnare este considerată un fals, menit, totuşi, sã întãreascã un adevãr: acela cã armenii construiserã în Iaşi o bisericã (cu hramul Adormirea Maicii Domnului) încã din secolul XIV(Balş: 51; Caproşu:43). Ea exista, se pare, în anii 1583-1586, când trezea atenţia unui cãlãtor strãin (Caproşu:43). Biserica are trei clopote, dintre care douã sunt datate: unul mic, cu o inscripţie latinã din 1607, un altul mai mare, cu o însemnare în slavonã din 1887 (Erhan: 321). A suferit reparaţii şi restaurãri în repetate rânduri: 1732, 1803 (din temelie), 1929-1932 ºi 1946, degradatã fiind de bombardamentele din timpul celui de-al doilea rãzboi mondial (Erhan: 321).
M
emoria locului:
* Tradiþia spune cã biserica Sf. Sava, din imediata apropiere, s-ar fi ridicat pe locul unui templu armean acaparat de ortodocşi (Bogdan: 212, 238).
* A mai existat o bisericã armeneascã în strada Cizmãriei, cu hramul Sf. Grigorie, arsã în 1827 (Bogdan: 240). Existã dovezi cã domnitorii Mihail Racoviþã, Nicolae Alexandru Mavrocordat şi Dimitrie Cantemir acordau clerului armean de la cele douã biserici confirmãri pentru scutirile de dãri (Chelcu:63)
* Un vechi cimtir armean se afla, pe la 1830-1832, în spatele Bisericii Vulpii, adicã în Ţicãu, fiind însã destinat celor morţi în urma unor epidemii, şi care nu puteau fi îngropaţi pe la bisericile din oraş (Bogdan: 241).
Bibliografie:
Balş, Gheorghe, Bisericile moldoveneşti din veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea, Bucureşti, Institutul de arte grafice „E.Marvan”, 1933.
Bãdãrãu, Dan, Caproşu, Ioan, Iaşii vechilor zidiri, Iaşi, Casa Editorialã Demiurg, 2007.
Bogdan, Nicolae Andriescu, Oraşul Iaşi. Monografie istoricã şi socialã, ilustratã, Iaşi, Ed. Tehnopress, 1997.
Chelcu, Marius, O bisericã şi o comunitate: armenii din Iaşi, în Monumentul. Istorie. Arheologie. Restaurare. Conservare, Iaşi, Editura Junimea, 2002.
Erhan, Viorel, Mãnãstiri şi biserici din oraşul Iaşi şi împrejurimi, Iaşi, Ed. Tehnopress, 2003.
Andi Emanuel Mihalache, cercetãtor t., Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
Sursa:
Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Naţional