Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoşani sau Ipoteşti - d. 15 iunie 1889, Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist roman, socotit de cititorii romani şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura romană, fiind supranumit şi "luceafărul poeziei romaneşti”. Eminescu a fost activ in societatea literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la varsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost daruite Academiei Romane de Titu Maiorescu, in sedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat in 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. In data de 15 iunie 1889, in jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit in sanatoriul doctorului Şuţu. In 17 iunie Eminescu a fost inmormantat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Romane.
Scurt Istoric
Implinirea a 100 de ani de la trecerea in nefiinţă a poetului il găsea pe Eminescu fără o casă a sa, la Iaşi unde locuise o bună perioadă de timp. Ideea se reimpunea cu maximă necesitate. S-a ales această dată pentru concretizarea ei, nu o casă sau o cameră in care Eminescu fusese găzduit, ci locul in care insăşi amintirea poetului rămăsese in Iaşi o prezenţă vie, cotidiană şi perpetuă: Parcul Copou, acest sui-generis Fontainbleu al Iaşilor, vechi de peste două secole, cu arbori seculari, indrăgit de Eminescu, in care trecerea sa pe aici e evocată incă de arborele preferat, teiul, devenit leitmotiv al poeziei sale; teiul lui Eminescu - Teiul Sfant - pentru cei care vin astăzi să se cufunde pentru o clipă in rememorări benefice şi in spiritualitatea sa. Inceputul a fost făcut prin deschiderea, intr-o clădire existentă in centrul oraşului, a Expoziţiei permanente "Mihai Eminescu". Ideea a fost unanim acceptată generand hotărarea unei construcţii noi, cu o arhitectură sugerată de coordonatele creaţiei eminesciene, funcţională cultural şi muzeal. Transpunerea in proiect a fost incredinţată arhitectului Virgil Onofrei.
Clădirea, construită astfel, a fost inaugurată in 1989 ca un omagiu adus poetului la Centenarul morţii sale şi este, după părerea specialiştilor in domeniu din Romania, a zecilor de mii de vizitatori din ţară şi de peste hotare, care au văzut muzeul Eminescu, un adevărat monument de arhitectură capabil să evoce prin sine insuşi dimensiunile creaţiei eminesciene. Intrarea in folosinţă a spaţiului destinat Cafenelei literar-artistice şi a sălii polivalente, aflată in curs de finalizare, ca şi dotarea intregului complex cu mijloacele tehnice audio-vizuale, va intregi imaginea Centrului Cultural Naţional "Mihai Eminescu", in care deocamdată funcţionează doar segmentul muzeal, asigurand o cunoaştere cuprinzătoare, diversă şi profundă a personalităţii şi creaţiei geniului tutelar al literaturii romane.
Date despre clădire şi colectivul muzeului: muzeul este compus din trei săli: două la parter, Sala destinului şi Sala de artă, şi una la etaj, Sala prieteniei; colectivul muzeului este format din doi muzeografi cu studii superioare şi trei supraveghetoare cu studii medii. Colecţia de carte cuprinde ediţii ale creaţiei eminesciene de la prima ediţie (1884) pană la ediţiile recente, studii monografice privind viaţa poetului, exegeze critice şi traduceri ale poeziei lui Eminescu in limbii străine. Piesele importante din această colecţie sunt: Mihai Eminescu - Poesii, Ed. Socec, Bucureşti, 1884; Mihai Eminescu - Poems (poezii in limba engleză), Ed. Grimm, 1938; Mihai Eminescu - Augsewahlte Gedichte (poezii in limba germană), Timişoara, 1932; Mihai Eminescu - Poesies (in limba franceză), Bucureşti, 1931.
Colecţia de fotografii Eminescu, cuprinde originale şi fotocopii ale tuturor fotografiilor legate de viaţa şi activitatea lui Eminescu. Piesele importante sunt: Foto M. Eminescu, 1884, Iaşi, Foto - Nestor Heck. Colecţia de artă cuprinde pictură, grafică şi sculptură cu referire la Eminescu şi creaţia sa. Piesele importante sunt: colecţia de grafică inspirată de creaţia eminesciană, 25 bucăţi, autori: Ligia Macovei, Done Stan, C. Baciu şi alţii; M. Eminescu, bust (bronz), R.P. Hette, 1935 şi un pian, marca Fr. Ehrbar, Viena 1873, care a aparţinut Aglaei - Drogli Eminovici, sora poetului.
A. Taxa de intrare: Expoziţiile permanente: 3 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 3 lei/persoană
B. Taxa de intrare cu reducere: – Grupuri de peste 12 persoane de studenţi şi pensionari:
Expoziţiile permanente: 2 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 2 lei/persoană
– Elevi (individual şi în grupuri – legitimaţi cu carnetul de elev):
Expoziţiile permanente: 1 leu/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 1 leu/persoană
C. GRATUITĂŢI: preşcolari, veterani de război, persoane cu handicap şi însoţitorii lor, copii din casele de asistenţă socială, lucrători actuali şi pensionari din reţeaua muzeală naţională, membrii Uniunii Scriitorilor, persoanele prevăzute în contractele de colaborare încheiate între Muzeul Literaturii Române Iaşi şi alte instituţii sau societăţi comerciale.
• Fotografierea şi filmarea, în interes personal, sunt permise numai în spaţiile extramuzeale.
• Pentru fotografieri şi filmări interioare se va solicita acordul direcţiunii M.L.R. (prin serviciul Secretariat de la Muzeul „Vasile Pogor”):
- taxă filmare – 25 lei/30 min.
- taxă foto – 10 lei/aparat
- taxă foto/filmare ce necesită racordare la sursa de energie electrică – 100 lei/oră
